Iluminarea bazinelor de apa dulce

Iluminarea bazinelor de apa dulce (articol de Andrei C.)

Cu totii ne dorim un bazin placut luminat care sa ne incante privirea. De asemenea, ne dorim, pe cat posibil , sa reproducem lumina soarelui cu ajutorul luminii artificiale. Pentru  inceput, ar trebui sa explicam ce este lumina. Cel mai simplu, aceasta poate fi definita ca si parte a spectrului electro-magnetic aflat intre lungimile de unda ultraviolet (lungime de unda sub 400 nanometri – nm) si infrarosii (lungime de unda peste 700 nm). Se mai numeste si lumina vizibila. In momentul in care privim un curcubeu aparut dupa ploaie, observam de fapt, lumina impartita in culorile ei componente (Rosu, Oranj, Galben, Verde, Albastru, Indigo si Violet – ROGVAIV), de unde si expresia ’’in toate culorile curcubeului’’. Radiatia luminoasa peste 700 nm se imparte in radiatie infrarosie (IR) si unde radio, iar cea sub 400 nm se numeste radiatie ultraviolet (UV), radiatie X si radiatie Gamma. Radiatia ultravioleta se imparte in 3 categorii:

  • UV-A cu lungimi de unde cuprinse intre – 320 nm – 400 nm – intra in procesul de fotosinteza, fiind apreciata in special de alge;
  • UV-B cu lungimi de unde cuprinse intre – 280 nm – 320 nm – inutile in acvaristica si nocive in cantitati mari, oprind dezvoltarea
    plantelor si a pestilor tineri (alevini). Lampile generatoare de radiatie UV-B se folosesc la terarii, pentru reptile care sintetizeaza cu ajutorul acesteia vintamina D;
  • UV-C cu lungimi de unde intre 100 nm – 280 nm – radiatie extrem de toxica pentru orice organism viu. Sunt folosite pentru sterilizare datorita efectului germicid obtinut prin distrugerea AND-ului celulelor.


Spectrul luminii, privit graphic, arata astfel:

Multi dintre noi uita ca plantele din acvariile noastre provin din regiuni geografice diferite, cu intensitati diferite ale luminii soarelui. Lumia solara contine, mai mult sau mai putin, toate culorile spectrului mai sus mentionat, proportiile acestora diferind in functie de zona geografica unde ne aflam. Ca un exemplu, in zonele de la nord de paralela de 40°N lumina va contine mai mult albastru decat lumina din zonele ecuatoriale, acest lucru fiind explicat de faptul ca radiatia specifica celorlalte culori a fost absorbita de atmosfera.

O intrebare care ar trebui sa ne framante este: ‘’Cum se masoara lumina pentru acvariile de apa dulce din punct de vedere calitativ, cantitativ si al sursei de lumina?” Raspunsul la aceasta intrebare este destul de dificil de dat. Totusi sa incerc sa aduc cateva precizari.

Din punct de vedere calitativ:

1. Temperatura de culoare se masoara in Kelvin. Am observat multa confuzie in ceea ce priveste aceasta unitate de masura. Sa incerc sa o explic: imaginati-va un bloc de piatra pe care il bagati in foc. La incalzirea acestuia la 3000k va avea o culoare rosiatica, la incalzirea la 6000k va avea o culoare alba, la 20000k o culoare albastra. Culorile ce bat in galben/rosu sunt culori calde(warm light) pe cand cele ce bat in albastru/violet sunt culori reci (cool daylight). In functie de temperatura de culoare avem:

  • Lumina calda – 2700k-3500k
  • Lumina neutra – 3500k- 4500k
  • Lumina diurna – 4500k – 6000k
  • Lumina rece – >6000k

2. Indexul de redare a culorii (IRC) – reprezinta o masura cantitativa a abilitatii unei surse de lumina de a reproduce corect culorile unor obiecte diferite in comparatie cu o sursa de lumina naturala sau ideala. Aceasta valoare oscileaza intre 0 si 100, aceasta
din urma reprezentand idealul.


Din punct de vedere cantitativ:

Exista mai multe moduri de calcul din care mentionam:

1. Radiatia fotosintetica activa sau PAR(Photosynthetically Active Radiation) poate factorul cel mai important de luat in seama alaturi de lumeni/l si watti/l.

PAR reprezinta spectrul luminii solare situate intre 400 si 700nm. Din pacate masurarea acestuia este dificil de realizat acasa (masurarea se face cu un dispozitiv numit PAR Meter sau Quantum Light Meter).
2. Intensitatea luminii pentru un volum de apa dat (se masoara in lumeni per litru)

  • Sub 20 lm/l vorbim de un bazin slab luminat;
  • Intre 20 lm/l-30 lm/l, avem un bazin luminat mediu;
  • Intre 30 lm/l-40 lm/l un bazin bine luminat;
  • Peste 40 lm/l reprezinta lumina pentru un bazin foarte bine luminat si aceasta se recomanda doar acvariilor foarte bine plantate.



Lumenul (lm)

reprezinta unitatea de masura a fluxului luminos perceput de ochiul uman si este egal cu un lux de imultit cu un m² (1lm=1lx•m²).

Luxul (lx) reprezinta unitatea de masura a iluminarii. Este folosit in fotometrie ca o masura a intensitatii aparente a luminii ce loveste sau trece printr-o suprafata.

3. Puterea consumata pentru iluminarea unui volum de apa dat (se masoara in watt per litru)

Trebuie mentionat din capul locului ca nici una dintre cele doua metode nu este perfecta.

  • Lumina de pana la 0,5 w/l, avem un bazin slab luminat;
  • Lumina intre 0,5 w/l – 0,7 w/l, avem un bazin mediu luminat;
  • Lumina peste 0,7 w/l, avem un bazin foarte bine luminat.


Precizez aici, faptul ca, pentru puteri similare consumate, exista diferente mari in randamentul surselor de iluminare, acesta fiind si motivul inexactitatii aceste metode.

Din punct de vedere al spectrului luminii folosite, acesta trebuie sa se apropie cat mai mult de necesarul plantelor. Daca nu se asigura acest lucru, plantele vor suferi, iar algele vor prolifera. Culoarea albastra a spectrului este ’’responsabila’’ de cresterea orizontala (indesirea) a plantei, iar cea rosie de cresterea pe inaltime.


Clorofila
este un pigment de culoare verde, esenţial în procesul de fotosinteză, prin intermediul acesteia avand loc transformarea radiatiei luminoase în energie. Aceasta, clorofila, este de mai multe feluri:

  • Clorofila a – prezenta in absolut toate plantele;
  • Clorofila b – prezenta in majoritatea plantelor;
  • Clorofila c1 – specifica diferitelor specii de alge;
  • Clorofila c2 – specifica diferitelor specii de alge;
  • Clorofila d – specifica cianobacteriilor.


Clorofila a
este responsabila cu absorbtia radiatiei luminoase cu lungimi de unda intre 430 nm si 662 nm (mai ales spectrul albastru-violet si rosu), in timp ce clorofila b absoarbe radiatia luminoasa cu lungimi de unda intre 453 nm-642 nm (mai ales in spectrul albastru si oranj). Varfurile de absorbtie ale clorofilei sunt la 465 nm si 665 nm. Mai exista si alti pigmenti cum ar fi carotenoizii care au alte varfuri de absorbtie in verde si albastru.

Plantele verzi (cu clorofila), absorb radiatia luminoasa si o transforma prin procesul de fotosinteza. Acesta reprezinta un proces complex care consta in sinteza substanţelor organice (glucide, lipide, proteine) din substanţe anorganice, folosindu-se ca sursa de energie radiatia luminoasa cu ajutorul pigmenţilor clorofilieni.

Fotosinteza se desfasoara in doua etape succesive, interdependente: una la lumina si alta la intuneric.

1. Etapa de lumina – se produce in grana (structură lamelară, componenta a cloroplastelor pe care se află discuri cu aspect de fişic de monede ce conţin clorofilă) cloroplastelor (sunt organite celulare întâlnite la plantele verzi, la alge, fiind sediul fotosintezei); clorofila a absoarbe energia luminoasa si o utilizează pentru:

  • sinteza unor substanţe necesare in următoarea etapa, intre care ATP-ul (adenozintrifosfat) – substanţa macroergica a organismelor care contribuie la conversia energiei luminoase in energie chimica;
  • descompunerea apei in hidrogen si oxygen (fotoliza), acesta din urma fiind eliminat in atmosfera.


2. Etapa de întuneric – are loc la nivelul stromei (fluidul dintre grane). Ea consta in reacţii care folosesc energia stocata in ATP pentru incorporarea CO2 din aer in compuşi organici – hidraţi de carbon (in special, glucoza). Monozaharidele sunt convertite in polizaharide (amidon, celuloza), acizi organici, lipide.

Substanţele organice sintetizate in frunza (seva elaborata) sunt conduse prin vasele liberiene la ţesuturile din întreaga planta unde sunt consumate sau depozitate. Fotosinteza este un proces supus influentelor factorilor de mediu. Dintre aceştia pot fi enumeraţi: temperatura, cantitatea si calitatea luminii, cantitatea de O2 si de CO2.

Acum avem si raspunsul referitor la pauza de lumina, daca este indicat sa o facem sau nu.

Avem, mai jos, un grafic care prezinta ‘’preferintele’’ algelor si ale plantelor in materie de spectru al luminii:

Puncte – spectrul algelor;
Liniute – spectrul plantelor.

Din punct de vedere al sursei de iluminare:

Desi, in acvaristica exista o gama larga de produse pentru iluminat, putem vorbi in principal de: lumina fluorescenta (T8, T5HO si HO continuous) si cea data de o varianta de lampi cu descarcare (HQI – Hydrargyrum quartz iodide).

1. Tuburi fluorescente:

Se mai numesc impropriu si ‘’neoane’’ cu referire la gazul cu care erau umplute. In acvaristica se folosesc 2 tipuri de tuburi fluorescente: T8 (diametrul tubului de 8/12 dintr-un inch) si T5 (diametrul tubului de 5/12 dintr-un inch) High Output (HO) sau High
Output Continuous (HO continuous). In acest moment tuburile fluorescente reprezinta cel mai raspandit mod de iluminare a unui acvariu datorita randamentului mare, al versatilitatii spectrului si al consumului redus de energie.

Functionarea acestora este simpla si presupune un anod si un catod montate la capetele tubului. Intre acestia, in interiorul tubului de sticla, partial vidat, exista vapori de mercur. In momentul cand primesc current, vaporii de mercur se ionizeaza si emit radiatie ultravioleta. Interiorul cilindrului de sticla este acoperit cu pudra de fosfor care, sub actiunea radiatiei ultravioleta, produce lumina vizibila. Compozitia chimica a pudrei de fosfor determina spectrul si/sau culoarea luminii emise.
Tuburile T8 au urmatoarele dimensiuni/puteri:

Tuburile T5HO si HOC au urmatoarele dimensiuni/puteri:

*sunt tuburi dedicate pentru acvaristica cu dimensiuni non standard. Se folosesc in special la capacele de acvarii Juwel.

Tuburile T5 castiga din ce in ce mai mult teren, in dauna celor T8, datorita randamentului superior si faptului ca se depreciaza mai greu. Se recomanda inlocuirea tuburilor T5 dupa circa un an de functionare, in timp ce tuburile T8 se recomanda a fi inlocuite dupa
maxim 8 luni de functionare in cazul celor daylight si dupa maxim 4 luni de functionare in cazul tuburilor horticole de tipul Osram Flora.

Un mod eficient de imbunatatire a luminii il reprezinta folosirea de reflectoare atasate tuburilor fluorescente. In functie de tipul reflectorului , eficienta acestuia poate ajunge si pana la 100%. In diagrama de mai jos se poate vedea influenta diferitelor tipuri de
reflectoare:

Atentie!! In cazul folosirii de tuburi fluorescente diferite, nu este indicat sa folositi reflectoare individuale deoarece lumina nu se prea amesteca si veti avea zone diferit luminate in bazin.

Asa cum am aratat in prima parte a articolului se observa necesitatea folosirii de tuburi fluorescente cu spectru cat mai larg sau folosirea de combinatii de tuburi care sa completeze necesarul de lumina al plantelor. Pentru acest lucru se poate folosi solutia DIY sau
solutia profesionala. Solutia DIY, presupune folosirea de tuburi fluorescente comerciale, nededicate pentru acvaristica. Din punct de vedere al raportului pret/calitate este cea mai buna optiune. Aici putem vorbi de tuburile fluorescente Osram. In ambele cazuri, pentru tuburi T8 cat si pentru tuburi T5, am ales acelasi producator datorita tuburilor mai bune decat cele ale competitorilor. Ar trebui sa folositi tuburi daylight cu temperatura de culoare intre 5000k si 6500k.

Trebuie mentionat ca tuburile fluorescente se impart in 2 categorii:

  • tuburi fluorescente de mare randament, cu un flux luminos puternic, dar cu un IRC mai scazut, intre 80 si 85;
  • tuburi fluorescente de mare definitie, cu un flux luminos mai slab, dar cu un IRC peste 90.

In trecut se recomandau combinatii de tuburi fluorescente. In prezent, acvaristica a evoluat si, odata cu ea, modul de iluminare al acvariilor noastre . Daca pana acum se recomandau combinatii de tuburi de genul Osram Flora, Sylvania Grolux, Hagen Aqua-glo, Dennerle Kombi Color-Plus cu Osram 830 sau similare de firma, Philips Aquarele, acesta din urma folosit ca si corector de culoare. In zilele noastre acest lucru nu mai este necesat datorita aparitiei tuburilor fluorescente cu spectru complet(tuburi full spectrum). Acestea, sunt cele daylight, de exemplu, cele comerciale Osram 865/965, sau dedicate, Giessemann Miday, Dennerle Amazon day, Sera Brilliant Daylight, etc.
Tuburi fluorescente de mare randament

Vorbim aici de tuburile Osram Lumilux 865, si Osram 830.

Tuburi T8:

Osram Lumilux 865:

Este un tub cu un flux luminos mare si cu un IRC=85, reprezentand cea mai buna optiune la raportul pret/calitate. Diagrama spectrului sau se prezinta astfel:

Se poate observa ca da o lumina foarte bine ‘’asezata’’ in spectrul plantelor.

Osram 830:

Personal nu il agreez, datorita culorii galben -rosiatica pe care o da; totusi este un tub bun pentru cresterea plantelor. Poate inlocui un 865, cu exceptia culorii galbene pe care o da. Diagrama spectrului sau se prezinta astfel:

Tuburi horticole

Sunt tuburi, initial create pentru iluminarea serelor. Se foloseau in trecut , inca se mai folosesc, in acvaristica in combinatie cu tuburile 830. Un exemplu de tub horticol inca folosit la noi este Osram Flora. Spectrul acestuia este similar cu al celorlalte tuburi de firma
mentionate mai sus:

Dezavantajul major al tuburilor Fluora, pe langa randamentul redus, este ca se depreciza rapid. Dupa o folosire de circa 4 luni isi pierde proprietatile fiind necesara inlocuirea lui. De asemenea si IRC-ul lor este unul modest, in jurul valorii de 70, normal de altfel,
aceste tuburi fiind create doar pentru cresterea plantelor si nu pentru privit. Tuburile T8 nu se vor folosi la bazine cu o inaltime mai mare de 45cm datorita faptului ca devin ineficiente la adancimi mai mari.

Tuburi T5:

Osram Lumilux 865:

Este un tub cu un flux luminous mare si cu un IRC=85, reprezentand cea mai buna optiune la raportul pret/calitate.

Se poate observa ca da o lumina foarte bine ‘’asezata’’ in spectrul plantelor. Spectrul, este identic cu al tuburilor T8.

Va prezint aici, un bazin luminat integral cu tuburi Osram Lumilux 865. Acvariul apartine colegului nostru Al_koholic.


Osram 830:

Spectru similar cu cel al T8 830.

Aveti aici un bazin luminat cu o combinatie de tuburi fluorescente 830 si 865. Acvariul apartine colegului nostru Rattle.

Tuburile T5 nu se vor folosi la bazine cu o inaltime mai mare de 60cm datorita faptului ca devin ineficace la adancimi mai mari.

Tuburi fluorescente de mare definitie

La aceasta categorie putem face vobire de tuburile Osram Biolux- 965, Osram Lumilux De Luxe-954, Osram Lumilux De Luxe-930.
Tuburi T8:

Osram Biolux 965:

Probabil, cel mai bun tub de mare definitie din gama comerciala folosit in acvaristica, handicapul sau fiind randamentul mic. Diagrama spectrului sau se prezinta astfel:


Osram Lumilux De Luxe-954:

Un tub care se gaseste mai greu la noi. Diagrama spectrului sau se prezinta astfel:

Are un spectru apropiat de cel al Biolux 965, dar cu mai putin rosu.

Osram Lumilux De Luxe-930:

Desi, din punct de vedere al IRC este superior tubului 830, spectrul cu acel varf (peak) in albastru il penalizeaza. Trebuie
folosit cu atentie.
Tuburi T5:

Spectrul tuburilor Osram Biolux 965 este similar cu al tuburilor T8. Trebuie facuta precizarea ca la T5 nu mai exista optiunea de tuburi Osram Lumilux De Luxe-954 si Osram Lumilux De Luxe-930.

Cateva cuvinte si despre tuburile de firma dedicate in mod special acvaristicii de apa dulce. Cei mai renumiti producatori de tuburi fluorescente din gama premium sunt Giesemann si Dennerle. Am mai testat cu rezultate bune si tuburile fluorescente de la Aqua-medic.

Cei de la Giesemann ofera doar tuburi T5. Pentru acvaristica de apa dulce recomanda 2 modele:

POWERCHROME aquaflora
– tub de inalta definitie, cu un IRC 97 se pare ca ofera balanta perfecta pentru cresterea plantelor avand varfurile de culoare exact in limita de actiune a clorofilei a, b si a carotenoizilor. Graficul:

POWERCHROME midday – tub de inalta definitie, cu un IRC 97 cu spectru complet, care imita indeaproape lumina soarelui la 6000k. Graficul:

Aceste tuburi sunt oferite spre vanzare la dimenile standard pentru 24 w, 39 w, 54 w si 80 w.

Va prezint un acvariu luminat cu o combinatie de 2 tuburi midday si 2 aquaflora:

Acvariul apartine prietenului meu Lazar Ginel.

Dennerle ne ofera, asa cum ne-a obisnuit, tuburi de mare randament atat pentru T5 cat si pentru T8. Aceste tuburi vin cu inovatia proprie Dennerle conform careia aceste tuburi nu emit radiatie luminoasa cu lungime de unda mai mica de 400 nm (celebrul UV stop). Avem trei modele de tuburi T5: Dennerle Trocal T5 Special Plant, Trocal T5 Amazon Day, Trocal T5 Color Plus.

Trocal T5 Special Plant – este un tub de 3000k de mare randament cu un IRC de 85. Graficul:

Aici aveti un exemplu de bazin luminat de Dennerle cu tuburi Special Plant:

Trocal T5 Amazon Day – Tub de mare randament, cu un IRC de 85:


Aici aveti un exemplu de bazin luminat de Dennerle cu tuburi Amazon Day:

Un alt exemplu de bazin luminat cu 4x54w Dennerle 2xAmazon Day si 2x Special plant. Acvariul apartine colegului Lofty:

Trocal T5 Color Plus
tub fluorescent care activeaza sinteza clorofilei, are o temperatura de culoare de 8500k. Similar tuburilor fluorescente Osram Flora. Graficul:

Aici aveti un exemplu de bazin luminat de Dennerle cu o combinatie de tuburi Special Plant, Amazon Day si Color plus:

De la Aqua-medic avem 2 tuburi pentru acvaristica de apa dulce. Plant grow si un tub de 10000k, creat initial pentru recif dar care este , Reef white. Graficele de culoare arata astfel:

Plant Grow

Reef white:


Un exemplu de bazin luminat cu o combinatie de tuburi Aqua-Medic:

Acvariul apartine magazinului Reef.

Acum, ca am spus toate acestea, veti spune, ‘’Ah, ce plictiseala!!!’’. Sa incercam sa o indulcim.

Desi, tuburile T5 sunt o optiune foarte buna, asa cum am spus mai sus, folosite necorespunzator sau in lampi subdimensionate nu va vor satistisface nevoile . Cateva mici precizari se impun, indiferent de numarul de tuburi folosite pentru iluminatul bazinului vostru, nu le porniti pe toate din prima. De ce? Ca sa nu va umpleti de alge.

Lumina trebuie adaugata in mod progresiv, in asa fel, incat sa ‘’obisnuiti’’ bazinul cu cantitatea suplimentara de radiatie. De aceea, recomand, in faza initiala de startare a bazinului sa plecati doar cu jumatate din potentialul de lumina al bazinului. Stiu ca este frustrant sa ai o ‘’galeata’’ de wati pe litru si sa nu ii folosesti, dar, daca nu vreti sa hraniti alge, abtineti-va. Folositi lumina in mod inteligent. In cazul unui bazin ce foloseste 4 tuburi, in faza se startare nu folositi mai mult de 2 tuburi. Dupa o luna de la setare, aprindeti al treilea tub si, abia, dupa setarea completa (unii prefera termenul incorect de ciclare) aprindeti si ultimul tub. Plantele va vor fi recunoscatoare si algele va vor ocoli, cu o mica conditie si anume, sa folositi aditia de CO2. Aceasta, la randul sau, trebuie crescuta proportional cu lumina pe care o adaugati.

Un alt artificiu, de care ar trebui sa tineti cont, este latimea lampii pe care doriti sa o folositi. O lampa prea ingusta, indiferent de firma producatoare, va fi un impediment in dezvoltarea bazinului datorita faptului ca va crea zone umbrite, unde plantele nu se vor dezvolta corespunzator si zone de iluminare excesiva, unde vor apare algele. Spun acest lucru din experienta. Am folosit o lampa cu 4 tuburi T5 in latime de aproximativ 25 cm la un bazin de 60 cm latime si 60 cm inaltime si pot spune ca era insuficienta. Am dat lampa unui prieten care are un bazin de 50 cm latime si acesta este multumit de ea. Deci,atentie la ce cumparati. In cazul lampilor DIY aveti grija la distanta dintre tuburi, pentru ca, eventual, in viitor sa puteti pune reflectoare. Inca un aspect de care trebuie sa tineti cont atunci cand folositi tuburi T5 este acela ca se degaja multa caldura, care, inevitabil, daca nu aveti un bazin ‘’open top’’ si lampa fixata la cel putin 25 cm de luciul apei, va ajunge in bazin. Daca acest lucru este benefic iarna, in timpul verii s-ar putea sa devina chiar neplacut.
2. Lampi cu vapori de mercur(HQI)

Sunt lampi folosite la acvariile marine si la cele plantate cu necesar mare de lumina. Produc cea mai intensa lumina disponibila in acest moment. Sunt foarte apreciate pentru capacitatea lor unica de a produce in acvariu efectul de licarire a luminii(shimmering light
effect), similar cu efectul razelor solare in ape putin adanci. Dezavantajul major al acestor lampi este costul ridicat de achizitie si caldura generata de functionarea lor. Din punct de vedere al calitatii luminii, in opinia mea, sunt cele mai bune mijloace de
iluminare pentru bazinele plantate. Din punct de vedere al constructiei , becurile HQI sunt formate dintr-o mica capsula care contine un gaz pe baza de halogenura metalica si prin care este trimis un arc electric. In functie de halogenura folosita se obtine si temperature de culoare.

Desi, emit o cantitate destul de mare de radiatie UV, aceasta este oprita de invelisul exterior al becului. Aceste becuri dau o lumina uniforma, foarte apropiata de cea solara. Puterea becurilor acestui tip de lampi este: 70 w, 150 w, 250 w, 400 w si 1000 w. Au un flux luminos foarte puternic, intre 5000 lm la becurile de 70 w si 36000 lm la becurile de 400 w. De asemenea, au un output foarte puternic raportat la puterea consumata, de la 64 lm/w in cazul becurilor de 70 w, pana la 90 lm/w in cazul becurilor de 400 w. Becurile HQI se gasesc intr-un spectru de temperatura de la 3000k la 20000 ca, in acvaristica de apa dulce folosindu-se temperaturi de la 3000k la 8000k. Avantajul acestor becuri este ca au un timp de functionare intre 4000 si 12000 ore si nu necesita inlocuire datorita pierderii calitatii fluxului luminous mai devreme de 2 ani, comparativ cu un an la tuburile HO. Mai jos avem schema unui bec cu descarcare.

Datorita radiatiei luminoase foarte puternica trebuie tinut cont la setarea initiala a bazinului de inaltimea la care se va posta lampa fata de luciul apei. Datorita faptului ca plantele nu sunt dezvoltate , capacitatea lor de a absorbi radiatie luminoasa este mica si exista
pericol de aparitie a algelor. De aceea, lampa, in prima faza, va fi suspendata la 50 cm deasupra luciului de apa, in acest fel iluminarea bazinului diminuandu-se cu 50%-60% din potentialul becului. De asemenea, perioada de iluminare nu va depasi 5-6 ore/zi in prima luna.

Sa luam cazul becurilor de 150 w.

Dupa cum se poate vedea in poza de mai jos , iluminarea maxima, generata de o lampa suspendata la 50 cm deasupra bazinului, se situeaza in jurul valorii de 7000 lx.

Dupa stabilizarea bazinului, lampa poate fi coborata la 40 cm desupra apei si vom avea o iluminare maxima situata in jurul valorii de 14000 lx.

In cazul bazinelor cu plante gazon foarte pretentioase, in timp, lampa poate fi coborata la 30 cm de luciul apei, in acest fel obtinandu-se iluminarea maxima oferita de acele becuri , aproximativ 20000 lx.

Dupa stabilizarea bazinului, poate fi crescut si timpul in care se lumineaza bazinul in mod continuu pana la 8-10 ore/zi. Depasirea celor 10 ore/zi luminare in mod continuu este contraindicata datorita cantitatii prea mari de radiatie luminoasa. In cazul celor care opteaza pentru o pauza diurna, aceasta se va face dupa stabilizarea bazinului. Perioada de luminare continua nu va fi mai mica de 4 ore deoarece procesul de fotosinteza va fi perturbat. Personal folosesc lumina 10 ore/zi cu o pauza de 2 ore, de forma: 5 ore lumina, pauza 2 ore, 5 ore lumina . In ceea ce priveste inaltimea pozitionarii lampii, cred ca 40 cm reprezinta cea mai buna optiune. Ca si in cazul tuburilor fluorescente putem folosi si aici becuri comerciale, un exemplu finn d Osram HQI-TS de 5000k sau Methlux
de 6000k. Un dezavantaj al becurilor Methlux, este acela ca isi pierd calitatile dupa circa 8-10 luni de functionare.

Dintre producatorii de becuri HQI pentru acvaristica de apa dulce se remarca cei de la ADA,Giessemann si Blau, produsele acestuia din urma putand fi achizitionate si in magazinele noastre. Acestia produc becuri cu puteri de 70 w si 150 w (Giesemann si Blau)si de 150 w si 250 w (ADA) si au o abodare diferita in ceea ce priveste tempera de culoare a becurilor.

Gieseman prefera o abordare ‘’clasica’’ in ceea ce priveste temperatura de culoare, oferind modelul Mega Chrome cu 5600k si un spectru foarte asemanator cu cel al plantelor:

Cei de la ADA, ofera doua tipuri de becuri : standard si ‘’Green’’, cu adaos de verde, ambele modele avand o temperature de culoare de 8000k.

Graficul spectrului de culoare pentru ADA ‘’Green’’, arata astfel:


Se poate observa foarte bine de unde denumirea de „Green”.

Cei de la Blau ofera o culoare ceva mai rece decat cei de la Giessemann. Putem observa un bazin luminat cu becuri de 150w la 6500k:

Acest articol se vrea a fi un ajutor pentru cei ce doresc sa afle mai multe despre lumina folosita in bazinele de apa dulce.

Pentru scrierea acestuia, am folosit ca si surse de inspiratie site-urile producatorilor mentionati:

www.giesemann.de, www.dennerle.com, aqua-medic.de si www.adgshop.com
De asemenea, in ceea ce priveste tuburile fluorescente am folosit date din articolul de pe :
http://www.aquabase.org/articles/html.php3/liste-des-tubes-fluorescents=983.html

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: